Răspunsurile ADN la întrebările cele mai des puse în societatea românească:

1. În UE sau ROEXIT?

În UE, cu o viziune mult mai clară asupra apartenenței la această structură, cu obiective clare și strategie în atingerea tuturor acestor obiective în avantajul românilor. România poate și trebuie să aibă o influență mult mai mare în debaterile și negocierile europene. Proiectul european se află acum în impas din cauza liderilor foarte slabi și a lipsei de solidaritate și viziune, o oportunitate imensă pentru țara noastră de a oferi soluții, de a fi o voce relevantă și puternică, de a îndrepta UE înspre o construcție echitabilă, corectă și în avantajul tuturor statelor membre.
Izolaționismul nu reprezintă o soluție. Asumarea unei politici externe mai curajoase, mai dinamice și mai inspirate în relația cu partenerii externi actuali, dar și identificarea de noi oportunități de colaborare internațională reprezintă în schimb soluția pe care o propune ADN.

2. În NATO sau în afara acestei structuri? Politica națională de apărare

România a renunțat total la apărarea teritorială proprie în favoarea apărării colective transatlantice. România trebuie să efectueze de urgență o Evaluare Strategică de Apărare, evaluare obligatorie în toate statele lumii civilizate și care în România nu a mai fost făcută de mai bine de două decenii. Este vital pentru existența statului român ca amenințările la existența și securitatea acestuia să fie prioritizate corect, ca cele mai bune modalități de răspuns să fie identificate, ca înzestrarea armatei să se facă în baza acestor strategii de răspuns, iar întreaga infrastructură militară a țării să fie evaluată și modernizată.
Fără ca aceasta să însemne nerespectare angajamentelor, România trebuie să aibă o gândire strategică militară proprie și să fie o voce distinctă și respectată în interiorul Alianței. O strategie proprie de apărare va feri țara noastră de a intra în conflicte care nu o privesc și a duce războaie care nu-i aparțin.

3. Economia românească, piața unică europeană, industria, piețele tradiționale de desfacere, recuperarea acestora și deschiderea de piețe noi

Statul român are obligația să sprijine antreprenoriatul românesc, investițiile cu capital autohton, cercetarea și inovarea, crearea de produse cu valoare adăugată cât mai mare, competitive pe piețele externe, acces la finanțare ieftină prin garantarea de împrumuturi pentru întreprinderile mici și mijlocii, susținerea cererii în domenii strategice, dezvoltarea unui plan economic de dezvoltare durabilă pe termen lung, utilizare pârghiilor diplomatice pentru deschiderea de noi piețe și facilitarea accesului companiilor românești pe piețele deja existente.
Din punct de vedere al fiscalității, este imperios necesară o atitudine mai fermă a statului român pentru a bloca transferul profiturilor neimpozitate în paradisuri fiscale sau în alte țări.

4. Agricultura românească, de la agricultură de subzistență, la agricultură modernă, orientată spre comercializarea și valorificare producției agricole, industria de prelucrare a produselor agricole, revitalizarea mediului rural românesc

Reînființarea Agenției Naționale pentru Consultanță în Agricultură, crearea cadrului legislativ și instituțional care să sprijine producătorii agricoli să se asocieze, să dezvolte planuri de afaceri fezabile, să atragă resurse financiare din fonduri europene sau din alte mixuri financiare menite să finanțeze proiecte de anvergură mare, să-și valorifice producția prin creșterea capacității de depozitare și dezvoltarea de facilități de procesare și prelucrare a produselor agricole. Asigurarea de subvenții suplimentare pentru producătorii agricoli care fac dovada valorificării finale a producției.
Stoparea vânzării terenului agricol către cetățeni străini, fonduri de investiții sau companii externe. Terenul agricol trebuie să rămână în posesia românilor. Astăzi, aproximativ 40% nu ne mai aparține.

5. Exploatarea resurselor naturale

Decizia de a exploata anumite zăcăminte, în ce condiții, cu utilaje și companii naționale sau în parteneriat cu companii externe, trebuie să rămână o decizie națională, în afara oricărei suspiciuni de influențare a decidenților naționali de către grupuri de interese externe. Mecanismul de luare a deciziei și de urmărire a implementării acesteia trebuie să fie transparent pe tot parcursul său. Redevențele trebuie negociate în beneficiul maxim al României.

6. Defrișările și politicile de mediu

Legislația românească este intenționat cea mai slabă în acest domeniu. Chiar și ultimele modificări lasă porți uriașe pentru abuzuri și defrișări necontrolate. ADN susține interzicerea exportului de bușteni sau lemn prelucrat în formă primară, de tip cherestea, și încurajează producția internă de mobilă și industria de prelucrare a lemnului pentru a produce bunuri cu grad foarte ridicat de prelucrare, care înglobează cercetare și valoare ridicată mare. De asemenea, toate companiile care prelucrează lemnul trebuie să aloce o parte din cifra de afaceri pentru împăduriri și să facă anual dovada împăduririlor, fie pe cont propriu, fie prin contract cu Romsilva.

7. Depopularea, politicile pro viață, avortul, sprijirea familiilor tinere

Cea mai gravă problemă a României este că până la sfârșitul acestui secol nu vom mai exista ca popor. Migrația masivă a populației active în afara țării, rata uriașă a avorturilor, scăderea îngrijorătoare a numărului tinerilor care aleg să se căsătorească, număr mic de copii care se nasc în familii, un copil, maxim doi, sunt doar câteva dintre motivele pentru care poporul român se stinge repede și sigur.
ADN susține familiile tinere, sprijină tinerii în primii ani de căsătorie pentru a-și găsi un loc de muncă, a-și putea achiziționa o casă, iar sprijinul crește exponențial la primul, al doilea și tot mai mult de la al treilea copil în sus. Acest sprijin poate să constea în reduceri fiscale, facilități la accesarea de credite, deduceri din impozite a tuturor cheltuielilor care țin de educația, sănătatea și dezvoltarea copiilor. Viața de familie presupune fericire, sprijin, dezvoltare continuă, nu chin, frustrare, lipsuri și poveri în plus. Trebuie să redăm tinerilor bucuria de a-și gândi viața în cuplu, prin întemeierea propriei familii. Familia este nucleul de bază al societății.
ADN consideră viață sarcina din primele clipe ale sale. Mama și copilul au nevoie de protecție și sprijin de specialitate, medical, psihologic și financiar, încă din primele momente, pe toată perioada sarcinii și în primii ani de viață ai copilului. Femeile aflate în criză de sarcină trebuie ajutate, consiliate și sprijinite să ia cele mai bune decizii pentru ele și pentru copii.

8. Familia tradițională sau căsătoriile între persoanele de același sex

Respectând dreptul fiecăruia la intimitate și viață personală, considerăm că familia, pentru dezvoltarea echilibrată, normală a copiilor, nu poate fi formată decât din soție și soț, femeie și bărbat. Părinții sunt și trebuie să rămână, firesc, mamă și tată, nu părinte 1 și părinte 2. Pentru absolut orice alte situații, cuplurile homosexuale au cadrul legal necesar și suficient în Codul Civil românesc pentru a gestiona orice situație.

9. Vaccinarea obligatorie, industria farma și strategia națională de sănătate publică

ADN se opune categoric obligativității vaccinării, considerând ca fundamental dreptul de a decide asupra propriei sănătăți și a sănătății propiilor copii. Considerăm anumite vaccinuri ca fiind utile și eficiente în combaterea unor boli grave, dar considerăm de asemenea important ca statul să organizeze campanii de informare, să pună la dispoziție studii, să prevină corect populația asupra posibilelor efecte negative și să-și asume o parte din responsabilitate și să ofere tot sprijinul atunci când aceste efecte negative apar.
Industria farmaceutică națională ar trebui să fie catalogată ca strategică, să fie foarte puternic susținută din bani publici, foarte strict reglementată și supravegheată, astfel încât să furnizeze medicamentele necesare pentru bolile cronice de care suferă populația României, inclusiv vaccinurile adaptate specificului poporului român.

10. Susținerea capitalului autohton

Prioritatea zero în domeniul economic este dezvoltarea propriei industrii, propriilor capacități de producție, crearea de produse proprii, inovative, competitive pe piețele externe, cu valoare adăugată mare, care să creeze locuri de muncă bine plătite. Mediul de afaceri trebuie încurajat mai degrabă spre cooperare, dezvoltare armonioasă în cadrul unei strategii economice naționale, și mai puțin spre competiția internă. Tinerii întreprinzători, startup-urile, centrele de cercetare și inovare, platformele virtuale de cooperare și crowdfunding, turismul, industria IT sunt doar câteva dintre direcțiile pe care România trebuie să le aibă în vedere pentru a susține o dezvoltare economică solidă.

11. Sclavia modernă, traficul de persoane, adopțiile ilegale (vânzarea de copii), criminalitatea organizată (scoaterea orașelor românești din captivitate), violența domestică

Pentru a opri acest fenomen, în primul rând trebuie destructurate rețelele de trafic de forță de muncă, majoritatea ilegale, clandestine, bazate pe înșelăciune, controlate de clanurile de interlopi și aflate în cele mai multe cazuri sub protecția unor funcționari corupți ai statului.
Este nevoie de un organism interministerial care să gestioneze problematica muncitorilor români din Diaspora. Astfel, se poate crea un mecanism rotativ prin care muncitorii români să plece la muncă pe perioadă determinată, în condiții legale și sigure, cu garanția și sub protecția statului român și a celui de destinație. În felul acesta, muncitorii știu că au un loc de muncă asigurat, că sunt protejați, că drepturile le sunt protejate și că se pot întoarce în țară după o perioadă de muncă afară, apoi se pot întoarce din nou la muncă în străinătate când fac cerere sau le vine rândul.
De asemenea, cei care își caută loc de muncă în străinătate ar trebui să solicite și să primească sprijin de la statul român sau să anunțe unde pleacă și în ce condiții, pentru a fi luați în evidență și a putea beneficia de sprijin în condițiile în care apar situații neprevăzute.

12. Diaspora

Legătura dintre România și Diaspora, tot mai slabă în ultimii ani, trebuie întărită astfel încât cei care au plecat la muncă în străinătate să nu renunțe la dorința de a reveni acasă, iar copiii acestora să rămână atașați de limba, cultura și valorile românești. S-au născut mai mulți copii în familii de români în Diaspora decât în țară în 2019. Avem peste 500 000 de copii în străinătate. România are o datorie față de aceștia.
Propunem realizarea de proiecte punte între comunitățile de români din Diaspora și comunitățile de unde au plecat, astfel încât să există o legătură economică, socială și culturală puternică între cei plecați și cei rămași acasă.
Repunerea în drepturi a Diasporei. În Constituția României nu există cetățeni de rang 1, 2 sau 3. Aceleași drepturi trebuie garantate tuturor.
În Diaspora românească există câteva zeci de mii de firme cu capital românesc care s-au dezvoltat într-un mediu concurențial străin și care angajează acum bună parte din forța de muncă românească plecată afară. Oferirea unui cadru prietenos pentru investiții ar încuraja foarte multe dintre aceste companii să-și deschidă puncte de lucru și în România, iar avantajele ar fi multiple pentru rotirea forței de muncă, transferul de tehnologie, utilizarea bunelor practici și asanarea mediului de afaceri autohton etc.

13. Tinerii, politicile pentru tineri și păstrarea acestora în țară

Credem că statul român face prea puțin pentru tineri, atât în pregătirea acestora pentru viață, cât și ulterior, în a-i ajuta să se integreze pe piața muncii, să se împlinească profesional în România. Inteligența românească pleacă în afara țării, iar forța de muncă activă este majoritar afară, ceea ce face ca economia românească să se afle în imposibilitatea de a se mai dezvolta în viitor, fiind lipsită de forța de muncă cea mai activă și creativă, cu spiritul antreprenorial cel mai pronunțat.
Sunt necesare programe de sprijinire a tinerilor cercetători, antreprenori, crearea unei plase de siguranță care să dea curaj tinerilor să-și pună ideile în practică, să-și asume riscuri, să investească și mai multă muncă și energie în propriile idei.

14. Jocurile de noroc, videochaturile, pariurile sportive și drogurile și alte otrăvuri puse în calea copiilor

Jocurile de noroc, ca și pariurile sportive, trebuie reglementate strict și scoase din cartiere, de la parterul blocurilor și mutate toate într-o singură zonă, astfel încât împătimiții să aibă de parcurs o anumită distanță până la ele. De asemenea, proprietarii de cazinouri, „păcănele” și alte jocuri de noroc trebuie responsabilizați în fața legii, astfel încât să îi primească și să îi lase să joace numai pe cei care îndeplinesc un set clar de condiții și sunt înregistrați într-un registru național.
Videochatul reprezintă o industrie din zona gri spre neagră din punct de vedere al legislației și fiscalității. Considerăm extrem de nociv pentru tineri o astfel de oportunitate de angajare și ea trebuie încadrată în categoria prostituției, chiar dacă este virtuală, în online. Reclamele pentru angajarea tinerelor în astfel de companii trebuie interzise prin lege. România are tinere frumoase și inteligente care pot face această țară capitala mondială la orice altceva, nu doar la prostituție pe internet.

15. Promovarea și protejarea tradițiilor

Bogăției culturii populare românești reprezintă o avere inestimabilă pe care suntem pe cale s-o pierdem pentru totdeauna. Ruptura între noile generații și această sursă inepuizabilă de educație, valori, identitate, sens în viață și rost este imensă în acest moment. Toată această zestre milenară trebuie adusă la viață, pusă în lumină și oferită spre îngrijire celor tineri.

16. Rescrierea istoriei naționale bazată pe adevărul istoric, pe cercetarea izvoarelor istorice diverse accesibile în întreaga lume, finanțarea cercetărilor arheologice și punerea în valoarea a vestigiilor

Din păcate, știm tot mai puțin despre istoria poporului nostru și, în general, știm ce au vrut alții să ne lase să știm. România este țara care investește cel mai puțin în cercetarea izvoarelor istorice pentru descoperirea propriilor rădăcini și probabil singura care nu finanțează aproape deloc cercetările arheologice de pe teritoriul propriu. Avem nevoie să ne cunoaștem istoria reală, să redescoperim gustul mândriei naționale, să fim conștienți de rădăcinile puternice pe care le avem pentru a putea construi un viitor mai bun.

17. Susținerea produselor autohtone și sprijinirea producătorilor locali

Dependența alimentară de importuri, în condițiile în care producătorii români își aruncă produsele agricole pentru că nu le pot valorifica, arată o gestionare extrem de defectuoasă a întregului proces. Sprijinirea piețelor locale, fie ele fizice și/ sau online, aduc împreună producătorii și consumatorii într-un mod mult mai personal și în avantajul ambelor părți. Produsele locale sunt infinit mai sănătoase, mai sigure și mai proaspete decât majoritatea celor din supermarketuri, importante cine știe de pe unde.

18. Educația, educația online, introducerea ideologiilor de gen în școli, scoaterea orelor de religie

Educația online nu va putea înlocui în următorul deceniu învățământul clasic, tradițional. O spun țări mult mai avansate care au încercat această formă de învățământ. Învățământul online poate fi doar suport, în sprijinul învățământului tradițional, și doar în situații excepționale folosit ca învățământ de bază, pe perioade scurte de timp.
ADN este total împotriva introduceriiideologiilor de gen în școli. Considerăm că acest tip de educație nu face decât să intoxice mințile fragile ale celor mici cu teme neadecvate vârstei lor. Din punct de vedere psihologic, introducerea unor astfel de subiecte contravine preocupărilor pe care cei mici le au și face parte din agenda unei propagande nocive, politice. Școlile trebuie ținute departe de politic.
S-a demonstrat că orele de religie au avut un efect benefic asupra copiilor, chiar dacă au fost mulți reticenți la introducerea acestora în programa de învățământ. Morala creștină este morala firescului, a normalității, a efortului permanent al fiecăruia dintre noi pentru a fi mai buni cu ceilalți. Cunoașterea religiei propriului neam nu înseamnă îndoctrinare, ci conștientizarea propriilor rădăcini, a propriului trecut și a valorilor comune.

19. Corupția, confiscarea averilor ilicite și recuperarea banilor scoși ilegal în afara țării

Declarațiile de avere și de venituri trebuie completate anual, automat, de către instituțiile statului și ajustate, actualizate, de către fiecare român în parte, astfel încât toată avuția să fie scoasă la lumină și impozitată, dacă este obținută legal, și confiscată dacă nu poate fi justificată proveniența ei. În aceeași măsură, statul român trebuie să depună toate eforturile și să facă toate diligențele pentru ca averile ilegale scoase în afara țării să fie recuperate.

întrebări